Nu am mai fost la o instanta de judecata pana acum, drept urmare intotdeauna mi-am imaginat un proces in stilul american ( long live the movies)...
Ei bine, ieri, alaturi de "cativa" colegi de grupa ( in jur de 14) am asistat la "judecarea" unor dosare de contencios administrativ unde prezida seminaristul nostru de Dr. Civil.
Procesul incepea la ora 9 si cum intarziasem la intalnirea cu ceilalti ( trebuia sa fiu acolo la 8:45), ma aflu la intrarea in cladire, in fata unei usi imensee, fara sa am vreo idee incotro sa o iau.
Dupa ce am trecut de perchezitie ( te cautau si in sosete daca ai ceva dubios :P si treceai cu inima cat un purice prin detectorul de metale de frica sa nu ai cumva uitata printr-un buzunar o agrafa de hartie :D ) ajung in ditamai holul cu scari care duceau in toate directiile si peste tot usi inalte de lemn masiv... in fine, dupa cateva mesaje ajung in locul cu pricina si exact la timp.
Trebuie sa zic ca am ramas socat cand am vazut numarul mult prea mare de dosare pe care grefierul tocmai le asezase frumos pe masa, gata sa fie studiate si brusc ma gandeam cum o sa imi petrec eu toata ziua in acea incapere care era mai mica decat mai asteptam.
In final apare judecatorul si procesul incepe: surprinzator dosarele treceau prin mainile lui unul dupa altul, timpul acordat pt unu' nefiind mai mult de 5 minute astfel in cat la ora 11 totul era gata. Ceea ce a fost aiurea, era faptul ca avocatii vorbeau extraordinar de incet ( cu 2-3 exceptii desigur) iar ca o concluzie : daca vrei sa fii judecator, ar fi indicat sa-ti faci un control la urechi sau sa inveti sa citesti pe buze; o avocata isi uitase pixul si intreba in stanga si in dreapta daca are cineva sa-i imprumute unul si mai mai mult decat atat, dezamagirea totala a fost cand am vazut ca judecatorul nu avea ciocanel ( ceea ce reprezinta una din satisfactiile acestui post)
Totusi, per ansamblu, a fost foarte fain si cu siguranta va mai exista si un "next time"...
